Organizație/Grup de inițiativă

Asociația De-a Arhitectura

Scurtă descriere a proiectului

„V-aţi gândit vreodată la cum 64 de milioane de copii europeni petrec mai mult timp la şcoală decât în orice alt loc cu excepţia propriei case? În total, aceştia participă la aproximativ 200 de zile de şcoală în fiecare an, ceea ce corespunde aproape unui an întreg în cadrul unei săli de clasă pe durata anilor de învăţământ primar.”( „Construirea de școli mai bune: Șase moduri de a ajuta copiii noștri să învețe”, Velux, p.2 ). Pe lângă elevi, 4,5 milioane de profesori sunt în aceeaşi situaţie de a-şi petrece mare parte din timp în interiorul unei săli de clasă.

„De-a arhitectura în şcoala mea” este un program educaţional de arhitectură şi mediu construit pentru gimnaziu şi liceu (clasele a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a), conceput şi coordonat de Asociaţia De-a Arhitectura. Programul a fost testat pentru prima oară în anul şcolar 2015-2016 la o clasă pilot din Timişoara şi, de atunci, s-a derulat în fiecare an în şcoli din întreaga ţară.

Programul îşi propune să devină pentru şcoli o unealtă de design participativ pentru refacerea sau construirea de noi spaţii şcolare sub îndrumarea arhitecţilor De-a arhitectura şi să stimuleze, prin rezultatele sale, o campanie de promovare pentru dezvoltarea infrastructurii educaţionale în România la standardele secolului XXI .

Metoda didactică abordată este învăţarea prin proiect aplicată pe un exemplu concret pe care copiii îl cunosc şi îl utilizează: şcoala. Beneficiind de implicarea arhitectului îndrumător şi a profesorului care sunt numai ghizi în acest proces, elevii investighează şcoala, identifică aspecte legate de clădire pe care doresc să le îmbunătăţească/schimbe/remedieze, se documentează, analizează şi fac propuneri de proiect care este prezentat ulterior posibililor utilizatori – colegi, profesori. Soluţia aleasă este implementată în măsura în care Asociaţia De-a Arhitectura împreună cu elevii şi îndrumătorii reuşesc să mobilizeze resursele necesare.

Nevoia/problema căreia îi corespunde proiectul

Clădirile şi curţile şcolilor sunt anoste, de multe ori învechite, peticite fără mare interes pentru caracterul spaţiului. Dincolo de disconfortul fizic şi vizual, şcoala este locul principal de socializare al copiilor şi adolescenţilor, este spaţiul în care se formează caractere, se leagă prietenii şi se creează comunităţi adevărate, mugurii celor cu care (ar trebui să) umplem oraşul ca adulţi. E nevoie de o punere de acord a înfăţişării cu semnificaţia. Iar acest lucru e bine să fie făcut, ca în multe alte locuri din lume deja, de utilizatori – elevii, care vor simţi astfel că au un cuvânt de spus în mediul în care cresc.

Procesul educaţional pe care îl parcurg elevii este fragmentat, fiecare profesor se concentrează pe materia pe care o predă, legăturile transdiciplinare sunt puţine şi doar punctual elevii sunt angrenaţi în proiecte complexe care duc la rezultate palpabile şi semnificative pentru întreaga comunitate a şcolii. În programul De-a arhitectura, adolescenţii au ocazia să analizeze spaţii, să identifice nevoi, să se documenteze despre alte şcoli din lume, să imagineze soluţii potrivite pentru ei, să le supună deciziei comunităţii şi direcţiunii şcolii, să caute mijloace şi să le implementeze.

Rezultate dorite în urma implementării proiectului

Pentru anul şcolar 2019-2020, Asociaţia De-a Arhitectura a pus la dispoziţia claselor 15 locuri la nivel naţional, în mediul urban şi rural, pentru înscrierea acestora în programul „De-a arhitectura în şcoala mea”. Deşi procesul de înscriere este deschis până în martie, cele 15 locuri s-au ocupat deja. Una dintre aceste 15 clase din ţară înscrise în program în anul şcolar 2019-2020 va beneficia în urma unui concurs de banii strânşi la Swimathon Bucureşti 2019 pentru a-şi pune în practică proiectul.

La nivel organizaţional, cu resursele pe care le avem la dispoziţie, vom organiza în toamnă un training pentru arhitecţii îndrumători şi cadrele didactice din program, iar pentru a genera un impact maxim, elevii vor parcurge un traseu la finalul căruia îşi vor fi conceput şi pus în practică proiectul demonstrativ prin care să îşi asume spaţiul şcolii.

Elevii vor vedea că drumul de la gând la faptă e posibil de parcurs, se vor simţi mai responsabili faţă de modul în care vor utiliza spațiul și cu mai multă încredere în ei înșiși. Comunitatea şcolii va beneficia de o îmbunătăţire a spaţiului – o intervenţie vizibilă care să inspire şi să contribuie la susţinerea coeziunii comunităţii şcolare. Directorii şi părinţii vor avea un exemplu de schimbare de impact, făcută cu resurse limitate.