Carmina Căpitanu locuiește de când se știe în Mangalia și crede că nimic nu e întâmplător. Pentru că iubește marea, preferă să își înceapă diminețile alergând pe malul mării, apoi se oprește să savureze un cappuccino. Predă limba engleză la o grădiniță, deși spune că tot turismul i-a rămas în suflet „21 de ani am condus un hotel, dar am decis să mă dedic mai mult familiei.”

A auzit de Swimathon București de la Alina Pătrăhău de la Dăruiește Aripi. S-au văzut după multă vreme la sfârșitul lunii aprilie când a invitat-o să facă parte dintr-o echipă de înotători, care trebuie să strângă bani pentru reconstrucția și modernizarea Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți a Spitalului Județean Constanța, proiect realizat în parteneriat cu Fundația Vodafone România, Asociația Inima Copiilor, Asociația Dăruiește Aripi.

„Alina știa că m-am mai implicat în competiții sportive ce susțineau de multe ori cauzele unor copii. Când am avut prima întâlnire la spitalul din Constanța și mi-a spus că ar trebui să strâng 100 de lei de la 50 de persoane, m-am mirat.

I-am zis – Cum 50 de oameni, e prea puțin, am mai mulți prieteni, 100. Alina m-a întrebat apoi – crezi tu că poți strânge de la 100? Și am spus că da, nici nu vreau să mă gândesc că nu. Nu a fost nevoie de alte detalii, simplul fapt că aveam să fac un lucru bun pentru copilași m-a motivat să particip la acest eveniment.”

În drum spre casă, Carmina se gândea cum să strângă banii repede. Făcuse socoteala că dacă ar strânge trei donații pe zi, într-o lună și-ar atinge obiectivul. Dar s-a gândit și s-a răzgândit. Și-a dat 14 zile, dar în 10 a avut donații de la 100 de oameni. Acum a ajuns la 154.

Am întrebat-o cum e să strângă bani pentru o cauză într-un oraș așa mic, iar ea a răspuns optimistă:

„E nevoie să ne gândim că facem un bine, nu are importanță unde, când, cum.”

A fost surprinsă și fericită că oamenii sunt deschiși și spune că nu a fost nevoie să dea informații în detaliu despre ce vrea să facă. Crede că o ajută și faptul că oamenii știu cine e, că a mai avut acțiuni în comunitate și poate e mai ușor când au încredere în ea.

„Oamenii au venit singuri la mine, sunt deschiși și vor să facă un bine. Am mai primit și un mesaj de la o tipă de pe Facebook. Nu o cunoșteam. Mi-a scris și m-a întrebat dacă poate face parte din echipa mea. Locuiește în Anglia și voia să știe dacă poate dona cu un card în lire. M-am interesat la bancă, i-am spus pașii, apoi am intrat pe www.swimathonbucuresti.ro la echipa mea și am văzut că cineva a donat anonim. I-am scris, mi-a spus că nu e ea pentru că a donat 200 de lei. Am mai dat un refresh la site și a apărut și ea cu donația. M-am bucurat și îi mulțumesc. Nu mă cunoaște, dar vezi, oamenilor le pasă. Trebuie să îți vină din interior, asta contează.”

Carmina le mulțumește tuturor – foștilor colegi, cunoștințelor sau mămicilor pentru susținere. Încheie discuția noastră cu entuziasm și spune: „Dincolo de cuvinte sunt sentimente infinite!”